În România, pensia medie, conform ultimelor date ale Casei Naționale de Pensii, este de circa 2.770 de lei, dintre care mai bine de 500.000 de români care au lucrat în agricultură primesc puțin peste 700 de lei pe lună. Tot în același sistem, unele pensii depășesc valori de 50.000 de lei, în rândul magistraților, iar mai multe categorii de bugetari, printre care militari, diplomați, funcționari parlamentari și angajați ai Curții de Conturi formează nucleul dur al „categoriilor protejate” de stat. În contextul tuturor amânărilor CCR cu privire la pensiile speciale ale magistraților, Ziare.com readuce în prim-plan privilegiile protejate de lege prin care România din 2025 are mai puțini „speciali” decât acum cinci ani, dar aceștia sunt mai bine protejați ca oricând.
Magistrații: cele mai controversate pensii din România, protejate chiar cei care le primesc
În cazul magistraților, Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, art. 211 – prevede dreptul magistraților la pensie de serviciu, cadru legal care a înlocuit vechea Lege 303/2004 și este în vigoare din 2022. Potrivit legii, astfel, vârsta standard de pensionare pentru magistrați ar fi de 60 de ani, însă se poate ieși la pensie mai devreme dacă există vechimea minimă cerută, de 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror sau alte funcții juridice asimilate. Alternativ, se poate obține pensia cu 20 de ani vechime în aceste funcții, dar numai după împlinirea vârstei de 60 de ani. De asemenea, magistrații care părăsesc sistemul și au ocupat alte ocupații pot solicita pensia de serviciu la 60 de ani dacă au minimum 25 de ani vechime ca magistrat sau în funcții juridice asimilate.
Problema care a fost ridicată de guvernul Bolojan și a fost corectată în legea blocată în prezent la Curtea Constituțională este faptul că cuantumul pensiei de serviciu a magistraților este de 80% din baza de calcul, unde baza de calcul este indemnizația brută lunară de încadrare plus sporurile din ultima lună de activitate înainte de pensionare. Practic, acesta este contextul legal în care, în cele din urmă, baza de calcul depășind, prin definiție, suma netă pe care o încasează beneficiarii, pensia ajunge să fie mai mare decât salariul net câștigat de aceștia înainte să iasă la pensie.
Totodată, pe lângă faptul că magistrații constituie categoria cu cei mai mulți beneficiari de pensii speciale și cu cele mai ridicate pensii medii, pensia medie în septembrie 2025 era de circa 25.377 lei pe lună (din care aproximativ 7.507 lei provin din fondul public de pensii bazat pe contributivitate, iar restul compensație de la bugetul de stat). Practic, magistrații au cele mai mari pensii medii din sistemul public, cea mai mare sumă semnalată în presă fiind de peste 56.160 de lei pe lună, în cazul unui magistrat militar, un judecător/procuror militar cu grad înalt.
garsoniere de vanzare bucuresti
Amintim că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor, adică grefierii și alți specialiști din domeniu, câștigă o pensie medie mai mică, de 7.008 lei, regulile de acordare și formula de calcul fiind identice cu cele ale magistraților.
Personalul militar, polițiștii și alte structuri din apărare și ordine publică: majorări de pensie rămase blocate în Parlament
În cazul celor angajați în armată, al polițiștilor și nu numai, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (în vigoare de la 1 ianuarie 2016) a readus în vigoare sistemul de pensii militare care fusese abrogat în 2011, formula de calcul suferind numeroase modificări ulterioare prin ordonanțe de urgență. Practic, militarii, polițiștii și ceilalți angajați din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională au dreptul la pensie militară de serviciu pentru limită de vârstă dacă îndeplinesc cumulativ vârsta standard de pensionare (care este stabilită la 60 de ani, atinsă gradual până în 2030) și o vechime efectivă minimă de 25 de ani, din care cel puțin 15 ani vechime în serviciu (în structurile militare).
În prezent, cuantumul pensiei militare se calculează aplicând un procent asupra mediei soldelor/salariilor brute lunare de bază din 6 luni consecutive la alegere din ultimii 5 ani de activitate, la care se pot adăuga unele sporuri, potrivit legii. Din această bază se pornește cu un procent de 65% pentru o vechime de 25 de ani, conform modificărilor aduse de OUG 57/2015, care a redus procentul inițial de 80% prevăzut de legea adoptată inițial), la acest procent adăugându-se 1% pentru fiecare an în plus peste 25 de ani vechime în serviciu, fără a depăși 85% din baza de calcul, spune legea.
Una din hibele din sistem amendate de sindicate ține însă de perspectiva ca pensiile militare să crească în ianuarie 2025 potrivit unui prim proiect de lege blocat în momentul de față în Parlament, după un aviz de neconstituționalitate primit primăvara aceasta. Între timp, un alt proiect de lege a fost avizat în comisiile parlamentare și a prevăzut la rândul său majorarea pensiilor, de fiecare dată în ori de câte ori se majorează solda de funcție, solda de grad, indemnizația de comandă și celelalte elemente salariale ale personalului în activitate din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, proporțional cu funcția, gradul, vechimea și celelalte elemente avute în vedere la stabilirea pensiei.
Comisia Juridică și Comisia pentru Drepturile Omului, care votează consultativ, au dat însă avize negative proiectului în unanimitate, după care proiectul a rămas în aer, premierul Ilie Bolojan cerând în iulie Parlamentului o soluție pentru majorarea pensiilor militare, care însă nu s-a materializat într-un răspuns din partea Legislativului, care, de altfel, afectează peste 87.000 de angajați ai Statului.
Amintim și că pensiile militare se pot cumula cu pensia contributivă din sistemul public la împlinirea vârstei standard civile, dacă persoana a ieșit anticipat din armată, însă în practică majoritatea pensionarilor militari se retrag definitiv din activitate la vârste relativ tinere (50-55 ani), beneficiind apoi doar de pensia militară.
Pensiile diplomaților, aproape la indigo cu cele ale magistraților, cu vechimi minime mai reduse, dar și pensii mai mici
În cazul angajaților în ambasade și consulate, Legea nr. 216/2015 prevede că baza de calcul pentru calculul pensiei reprezintă 80% din ultimul salariu brut lunar și sporuri, vârsta de pensionare plasându-se totuși la marja de 60 de ani, similară cu cea din sistemul public, deși planul eșalonat al vârstei generale urcă la 65; în cazul diplomaților legea specială menționează 60 de ani ca referință.
Vechimea minimă în domeniu necesară este între 12 și 15 ani în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) ca membru al Corpului diplomatic și consular sau ca personal încadrat pe funcții de execuție specifice MAE, iar pentru personalul din fostul Departament de Comerț Exterior (integrat în prezent în MAE), condiția este similară, și anume 60 de ani vârstă și 12–15 ani vechime, dintre care cel puțin 4 ani în misiuni permanente în străinătate cu grad diplomatic sau consular, potrivit prevederilor expuse de Casa Națională de Pensii. Mai exact, diplomații pot obține pensia specială relativ mai devreme decât limita din sistemul public, și chiar mai devreme decât magistrații, dacă se încadrează în limitele legale.
Diferența însă față de magistrați constă în cuantumurile încasate de către membrii Corpului Diplomatic și Consular. Mai exact, conform datelor CNPP, în 2025 beneficiau de pensii speciale diplomatice 792 de persoane, pensia medie fiind de circa 6.979 lei lunar, din care aproximativ 3.001 lei proveneau din contribuții, partea din sistemul public, iar restul de aproximativ 3.978 lei erau suportați de la bugetul de stat.
Personalul din aviația civilă, printre cele mai ridicate pensii medii din țară
În cazul aviației civile, Legea 223/2007 stabilește statutul piloților și însoțitorilor de bord, iar Legea 83/2015 a introdus articolele referitoare la pensia de serviciu pentru aceste categorii, reactivând pensiile speciale în aviația civilă după ce fuseseră eliminate în 2010. Pe de o parte, spune legea, piloții, parașutiștii și însoțitorii de bord pot ieși la pensie de serviciu la vârsta de 50 de ani, cu o vechime în activitatea aeronautică între 10 și 20 de ani, pe de altă parte, navigatorii, mecanicii și inginerii de bord, precum și operatorii radionaviganți pot ieși la pensie la 52 de ani, cu o vechime în specialitate între 10 și 25 de ani.
În ceea ce privește formula de calcul a pensiei pentru această categorie, pensia personalului din aviație se stabilește în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii pensionării. Practic, se calculează media ultimului an de salarii și sporuri, iar 80% din aceasta devine pensia de serviciu, iar în ceea ce privește sumele pe care le primesc cei din aviație, piloții de linie la companii civile, personalul navigant de pe avioane civile câștigau în septembrie 2025 circa 13.104 lei pe lună, una dintre cele mai ridicate medii, ținând seama și de media veniturilor din domeniu, în general.
Funcționarii parlamentari și personalul asimilat din structurile Legislativului: pensii garantate, dar plafonate la nivelul ultimului salariu
În cazul angajaților Parlamentului, Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, completată de Legea nr. 215/2015, a reintrodus în 2015 pensiile de serviciu pentru această categorie, după o întrerupere de cinci ani. Beneficiarii sunt funcționarii publici parlamentari din Camera Deputaților, Senat, Consiliul Legislativ și personalul Curții Constituționale asimilat celui parlamentar. Vârsta de pensionare este cea standard, dar nu mai devreme de 60 de ani, cu un stagiu total de cotizare de minimum 30 de ani, din care între 4 și 14 ani lucrați efectiv în structurile Parlamentului. Cu alte cuvinte, un funcționar care a lucrat cel puțin un mandat complet, patru ani, în Parlament și are o vechime totală în câmpul muncii de 30 de ani devine eligibil pentru pensia specială, cuantumul crescând odată cu numărul anilor lucrați în instituție.
Formula de calcul este identică cu cea a celorlalte categorii privilegiate, adică 80% din media veniturilor brute din ultimele 12 luni înainte de pensionare, doar că pensia nu poate depăși salariul brut al funcției deținute, incluzând sporurile, indemnizația de conducere și salariul de merit. În practică, pensia netă ajunge aproape de nivelul ultimului salariu net, dar nu îl poate depăși.
Curtea de Conturi: pensii care urmează modelul magistraților, cu valori medii de peste 10.000 de lei lunar
Auditorii Curții de Conturi beneficiază de pensie de serviciu acest drept dacă au cel puțin 15 ani de stagiu de cotizare, dintre care minimum patru ani ca auditor public extern, și îndeplinesc condițiile de vârstă standard din sistemul public (aproximativ 63 de ani în 2025). Pentru consilierii de conturi, adică membrii plenului Curții de Conturi, condițiile sunt mai simple însă, fiind suficient un mandat complet sau cel puțin jumătate de mandat (aproximativ 4–5 ani), la care se adaugă îndeplinirea criteriilor de vârstă pentru pensionare.
Pensia se calculează, la fel ca în cazul magistraților, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute din ultimele 12 luni de activitate. Pentru consilierii de conturi, legea prevede expres că pensia se stabilește în același cuantum ca pentru magistrați, adică 80% din indemnizația lunii anterioare pensionării. Și în acest caz, se aplică plafonarea introdusă prin OUG 59/2017, care specifică faptul că pensia netă nu poate depăși venitul net al bazei de calcul, pensia medie fiind în cazul acestor bugetari tot printre cele mai ridicate din țară, ultimele date de la CNPP indicând faptul că sumele depășesc 10.000 de lei.
Foștii parlamentari și aleșii locali: pensiile speciale care n-au fost
În ceea ce privește foștii deputați și senatori, Legea nr. 96/2006 prevedea, prin articolele introduse în 2015, acordarea unei indemnizații pentru limită de vârstă, echivalentul unei pensii speciale acordate pentru cel mult trei mandate. Indemnizația se calcula ca 0,55% din indemnizația brută lunară a unui parlamentar pentru fiecare lună de mandat exercitat, ceea ce ducea la sume între 4.000 și 14.000 de lei lunar.
După ce legea a fost abrogată o dată în 2021 și declarată neconstituțională de CCR în 2022, Parlamentul a revenit în 2023 cu Legea nr. 192/2023, care a abrogat definitiv prevederile respective. În octombrie 2025, foștii parlamentari nu mai beneficiază de nicio formă de pensie specială, deși o parte dintre ei contestă în instanță decizia. „Vor să pară că nu sunt de acord cu pensiile speciale, dar și le doresc. Așa că vor să intre în vigoare cu mâna CCR”, a punctat Claudiu Năsui într-un mesaj pe pagina sa de Facebook. Conform estimărilor Ministerului de Finanțe, aplicarea acestor pensii ar fi generat un cost bugetar de aproximativ 600 de milioane de lei anual.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
