Gen Z (Generația Z) este denumirea persoanele născute aproximativ între anii 1997 și 2012. Această generație este definită de creșterea într-o lume digitală, cu smartphone-uri și rețele sociale accesibile de la o vârstă fragedă și urmează Milenialilor (Generația Y).
“ youve been recruited to…”#WorldWarIII pic.twitter.com/eS7k4FLt37
— Suheyr☔️ (@suheyr17) January 3, 2020
Între timp, țările se înarmează ca într-un concurs, încercând să-și asigure un oarecare ascendent în cazul unui război general. Dar pe lângă arme, pe front e nevoie de oameni care să le dirijeze.
Hashtagul #WW3 (Al Treilea Război Mondial), care a dominat tendințele globale în cursul atacurilor și contraatacurilor israeliano-iraniene, nu a fost nici o manifestare de activism politic, nici un apel la pace și înțelegere.
@shazuanshaifful Great strike Iran #ww3 #sgtiktok #fyp #viral ♬ Blow – Ke$ha
Recomandări
500 de locuri de muncă la noua linie de producție Mercedes-Benz de la Sebeș. A costat peste 100 de milioane de euro și este destinată exclusiv diviziei electrice
A fost o avalanșă de meme, comentarii ironice, videoclipuri TikTok și glume care au variat de la cinism la autoironie.
My thoughts on WWIII pic.twitter.com/kVYpAEQhLD
— りり (@lalenakittenns) June 16, 2025
Generația Z nu este nici indiferentă, nici neinformată. Reacția îi este deliberată, digitală și politică, chiar dacă mulți nu realizează, sau nu vor să realizeze încă asta.
Este o generație care a crescut cu știri despre atacuri teroriste, războaiele din Irak și Afganistan (și poveștile soldaților afectați de traume după) mai nou Ucraina și Gaza, catastrofe climatice, pandemia care i-a ținut pe toți în case și i-a izolat, inflație și diviziuni sociale. Pentru ea, incertitudinea constantă și zilnică este ceva obișnuit, nu o excepție.
În plus, mulți dintre tineri (cel puțin în SUA) cred că este mai probabil să vină al Treilea Război Mondial decât să-și permită o casă în următorii ani.
Un sondaj realizat de Clever Real Estate a constatat că 21% dintre respondenții Generației Z cred că al Treilea Război Mondial este mai probabil să aibă loc în următorii cinci ani decât să reușească să-și cumpere o casă.
Este o comparație dramatică, dar arată cât de grea e obținerea unei locuințe pentru mulți tineri adulți, chiar dacă majoritatea încă visează la asta. 90% dintre cei din Generația Z spun că își doresc să dețină o casă la un moment dat, dar 62% se tem că nu o vor avea niciodată.
Trei din patru tineri americani GenZ spun că costul ridicat al vieții face imposibilă economisirea pentru un avans, iar aproape jumătate cred că este inutil să încerce măcar să economisească.
— God Emperor Leto Atreides II (@bringmeaduncan) June 17, 2025
În Marea Britanie, un sondaj al Daily Express arată că 52% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani nu sunt dispuși să meargă în armată și sunt reticenți față de luptă. Se consideră că faptul că sunt nemotivați are legătură cu economia, percepțiile despre un război „just” și natura lor reticentă față de riscuri.
O nouă inițiativă din Ucraina, „Contractul 18-24” și-a propus să vizeze GenZ și se prezintă drept „o oportunitate pentru oameni de a face o alegere conștientă” de a se alătura armatei ucrainene. Cu tot cu mult-lăudatul contract, tinerii ucraineni refuză să lupte și refuză înrolarea.
Recomandări
Studenții de la Mate-Info din UBB Cluj boicotează cursurile. Profesorii, presați să nu se alăture protestului: „Ar putea afecta imaginea instituției în mod ireversibil!”
Cu beneficii bănești și stil de viață (cum ar fi credite ipotecare cu dobândă de 0%), schema vizează tinerii scutiți în prezent de la recrutare. Schema evidențiază faptul că nici măcar amenințarea rusească iminentă nu este suficientă pentru a mobiliza Generația Z.
Într-o primă etapă, care începe anul viitor, guvernul german intenționează să trimită tinerilor care împlinesc 18 ani chestionare cu privire la disponibilitatea și capacitatea lor de a servi în armată, la care vor trebui să răspundă. Începând cu mijlocul anului 2027, tinerii vor fi obligați să se supună unor examene medicale, dar nu și să se înroleze în armată.
Toate acestea duc însă spre pregătirea populației pentru armata obligatorie. Iar autoritățile au depus eforturi pentru a crește stima față de serviciul militar. Reclame care îndeamnă oamenii să ia în considerare înrolarea în armată au apărut pe cutii de pizza, ambalaje de kebab și în alte locuri. Armata a trimis chiar și cărți poștale personalizate tinerilor de 16 și 17 ani, indicând oportunități de carieră. Eforturile sale pe rețelele de socializare includ un canal de carieră militară pe TikTok.
Și guvernul României pregătește o lege prin care tinerii între 18 și 35 de ani vor putea efectua un stagiu militar voluntar de 4 luni. Noua măsură are ca scop întinerirea și consolidarea rezervei armatei, în condițiile în care serviciul militar obligatoriu a fost eliminat în 2007, iar actuala rezervă este considerată îmbătrânită.
Însă ce nu ia nimeni în considerare e faptul că „nativi digitali”, cei din Generația Z consumă deja relatări despre război prin intermediul rețelelor sociale într-un mod foarte personal.
Atacurile cu drone și alte tipuri de conținut militar le sunt prezentate în videoclipuri de 60 de secunde pe canalele de socializare, cum ar fi TikTok. Cu atât de multe imagini, videoclipuri și unghiuri, amploarea și complexitatea războiului sunt șocante.
Mai mult, imaginile care inundă paginile Generației Z sunt intime și crude. Imaginile dronelor trimise pe teren pot arăta chipul soldatului chiar în timp ce acesta moare. Iar posibilitatea ca ei să se confrunte zilnic cu costurile intime ale războiului îi îndepărtează pe mulți de serviciul militar.
Într-un astfel de context, ironia digitală devine o modalitate de a face față realității.
@chicaffair8 #ww3 #girls #funny ♬ God Of War – Ralpi Composer
Când Generația Z postează un videoclip în care „refuză recrutarea” sau creează un colaj cu potențiale uniforme sexy din cel de-al Treilea Război Mondial, nu încearcă doar să se amuze. Este o reacție emoțională și politică. Bășcălia reflectă o neîncredere în instituții, în capacitatea politicienilor de a evita conflictele și în ideea că războiul nu are vreun sens atât timp cât, fără siguranța zilei de mâine pe timp de pace, pentru ce ai lupta?
Când războiul părinților este folosit ca subiect de glumă de copii, este destul de clar că o generație întreagă nu vrea, de fapt, să participe la un alt joc de putere al celor aflați până acum în control, în care nu există loc pentru viața, planurile sau viitorul ei.
Iar GenZ nu crede că sistemele politice, în care au avut încredere tații și mamele lor, le vor proteja interesele. Nu crede că instituțiile știu ce fac. Reacția lor este de a ridiculiza realitatea, de a arăta absurdul exact acolo unde alții încearcă să-și mențină seriozitatea prin discursuri sforăitoare.
Online are loc o bătălie politică între generațiile care dețin controlul asupra instituțiilor și generațiile care dețin controlul asupra internetului. Așa se explică de ce când guvernele iau în considerare reintroducerea serviciului militar obligatoriu, așa cum este cazul în Marea Britanie, Germania și SUA, mesajul lor este întâmpinat cu meme sau glumițe.
did WW3 just start pic.twitter.com/w7y1jNMNxt
— 💤 (@yozahir) June 13, 2025
În loc de un răspuns patriotic, apare un videoclip cu cineva dansând pe sunetul unei sirene de alarmă sau cu altcineva purtând o fustiță army de o palmă. Iar atunci când instituțiile politice tradiționale nu reușesc să stabilească un dialog cu cei mai tineri alegători, nu mai este vorba doar de o problemă de comunicare între generații. Este o criză de legitimitate a politicienilor din întreaga lume.
Nu e ușor să impresionezi o generație care a crescut cu crize sistemice, nu crede în promisiuni și știe că informația poate fi atât o armă, cât și un instrument de manipulare.
În plus, pentru GenZ securitatea cibernetică este ceva super personal. În 2025, confidențialitatea datelor este o abilitate de supraviețuire. VPN-urile sunt la fel de importante precum centurile de siguranță.
Explozia meme-urilor despre Al Treilea Război Mondial este înrădăcinată într-o frică mult mai actuală decât bombele, este teama de a fi supravegheat, manipulat și sacrificat de un sistem căruia nu ai fost niciodată de acord să i te alături.
Campaniile tradiționale, discursurile televizate și patriotismul din școli nu mai funcționează. În schimb, realitatea digitală impune noi forme de exprimare politică, unde satira și meme-urile au devenit forme legitime de poziție politică.
În Rusia, sute de mii de soldați au dezertat de la începutul războiului din Ucraina, mulți pur și simplu dispar. Unii sunt prinși și pedepsiți, alții pur și simplu nu se mai întorc.
Din Ucraina, la fel, foarte mulți oameni fug din calea războiului și de posibilitatea de a ajunge pe front. După 810 zile de război, un tânăr de 22 de ani a trecut fraudulos graniţa în Republica Moldova, iar de acolo a ajuns în România. Dacă ar fi fost prins, el putea ajunge pe front.
În Coreea de Nord, în ciuda unui regim totalitar, un număr tot mai mare de tineri resping ideologia statului. Aceștia urmăresc telenovele străine pe stick-uri USB, visează la libertate și, în multe cazuri, încearcă să evite datoria militară chiar și cu riscuri personale mari.
În China, recrutarea militară se confruntă cu dificultăți în centrele urbane, tinerii pricepuți la tehnologie, nu sunt interesați de carierele militare. Ei își doresc flexibilitate, locuri de muncă în care să-și folosească creativitatea și pace, nu sacrificiu naționalist.
Chiar și în SUA, înrolarea a atins minime istorice, ramuri majore ale forțelor armate nu reușesc să îndeplinească obiectivele de recrutare. Generația Z nu mai crede în ideea de „să ne servim țara” așa cum o făceau bunicii lor.
Potrivit sondajului realizat de Avangarde între 6 și 10 octombrie 2025, românii nu sunt de acord cu reintroducerea stagiului militar obligatoriu și nici cu trimiterea de trupe românești în Republica Moldova, în cazul unui atac din partea Rusiei.
Pentru vechile generații, războiul era un test al bărbăției. Dar astăzi tinerii nu mai sunt deloc impresionați, au crescut într-o epocă în care fiecare război este transmis în direct. Costul vieții umane este vizibil, nu abstract. Victoria și înfrângerea nu arată deloc ca în Call of Duty, arată ca oamenii cu membre smulse, desfigurați, afectați de sindrom posttraumatic, veteranii dezamăgiți, orașele distruse și cozile lungi de refugiați înfometați.
Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media – filtrate rapid de un consumator compulsiv – Costi Rogozanu.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
