„De zeci de ani mergem din iarnă în iarnă, încercând să mai supraviețuim încă o dată, în loc să construim o viziune.” FOTO Canva Pro
Cele mai multe sisteme de termoficare din marile orașe ale României funcționează în 2025 cu infrastructura creată înainte de Revoluție pentru a deservi industriile locale, întreținută an de an cu fonduri care ar trebui mai degrabă să meargă către reabilitări generale. Bucureștiul, orașul cu cel mai mare sistem centralizat din țară, produce singur jumătate din întreaga termoficare națională, dar și cea mai mare parte a pierderilor. În cadrul ultimului episod al emisiunii Business Focus a Ziare.com, Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie şi infrastructură, companii publice, autorități de reglementare și membru fondator al Expert Forum, a expus motivele pentru care gândirea pe termen scurt nu va reuși niciodată să rezolve problemele mari ale sistemelor de termoficare din marile orașe din țară.
„Termoficarea nu e o rețea națională, ci un serviciu local. Funcționează doar acolo unde densitatea populației e suficient de mare, în orașe, în aglomerări urbane. Problema e că infrastructura pe care o avem acum a fost gândită pentru alt tip de consum. În anii ’60–’80, centralele produceau căldură și electricitate pentru marile platforme industriale din jurul orașelor. După ce acele platforme s-au închis, am rămas cu o infrastructură supradimensionată, rigidă și inadecvată nevoilor actuale”, a explicat Otilia Nuțu. Practic, trecerea la economia de piață nu a fost dublată și de o modernizare tehnologică, iar în locul unei tranziții planificate s-a instalat supraviețuirea de la o iarnă la alta.
Specialista a explicat faptul că cea mai nocivă idee care încă este impregnată în strategia autorităților locale este cea că mai e încă fezabil ca investițiile în rețelele locale să se facă doar pentru anotimpul rece care urmează. „De zeci de ani mergem din iarnă în iarnă, încercând să mai supraviețuim încă o dată, în loc să construim o viziune. Așa s-a ajuns ca sistemele să aibă pierderi uriașe, conducte neizolate, găuri, pierderi de căldură și de apă. Iar când aloci bani pentru infrastructură, trebuie să te gândești că ea va rămâne cu tine cel puțin 30–40 de ani. Noi încă funcționăm pe sisteme gândite în anii ’70.”
Cu ce bani ar putea fi regândite complet sistemele de termoficare din orașele mari
România are acces la miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare și din schema ETS (Emissions Trading System), bani destinați tocmai modernizării energetice. Totuși, spune Otilia Nuțu, proiectele prin care se încearcă reabilitarea termoficării sunt adesea vechi, reluate din cicluri financiare anterioare și complet depășite de nevoile actuale. „Lucrăm încă pe proiecte gândite prin 2010–2013, care au fost întârziate, rostogolite dintr-un program în altul. Modernizăm în 2025 ce trebuia reparat în 1990. În loc să ne uităm 20–30 de ani înainte, ne uităm 30 de ani în urmă. Iar orașele evoluează rapid. Cererea de energie electrică, de exemplu, se va dubla sau chiar tripla până în 2050, odată cu electromobilitatea, centrele de date, climatul mai cald. Dar noi investim tot pentru necesarul de acum 30 de ani.”
garsoniere de vanzare bucuresti
În viziunea specialistei, mai exact, adevărata modernizare ar trebui să însemne o schimbare de generație a sistemelor de termoficare, nu doar reparații, alături de o strategie racordată la nevoile din prezent și mai ales din viitor ale comunităților, care să nu țină cont de mandatele politicienilor locali.
„Rețelele actuale sunt din generația a doua, gândite pentru centrale mari, în trei-patru puncte din oraș. Noi ar trebui să sărim direct la generația a patra-cincea, rețele deschise, flexibile, care pot integra surse multiple: geotermală, solară, biomasă, pompe de căldură. Sistemul trebuie să poată prelua energie produsă local, nu doar de la centrale uriașe.”
Bune practici în termoficarea centralizată: cum ar putea primarii să învețe de la marile orașe europene
În cadrul interviului Business Focus, Otilia Nuțu a adus în discuție țările nordice, care au demonstrat că termoficarea poate fi curată, eficientă și să angreneze comunități întregi în efortul de a ține în frâu pierderile din rețea. Copenhaga acoperă aproape 100% din nevoile sale energetice printr-un sistem bazat pe surse regenerabile, unde energia în exces e stocată și refolosită. „La Copenhaga se produce mult din eolian, iar surplusul de energie electrică se transformă în căldură și se stochează. Se poate stoca și pentru zile întregi. Iar tot sistemul funcționează colectiv, inclusiv companii private care generează căldură reziduală, supermarketuri, fabrici, o trimit în rețeaua publică. Asta înseamnă guvernanță și planificare”, a explicat specialista. Practic, în momentul în care companii mari și fabrici se folosesc de sisteme complexe de răcire, care creează căldură reziduală din evacuări, aceasta este reintrodusă în sistemul comunitar de termoficare.
România, în schimb, se luptă cu haosul urban și administrativ. Pe lângă faptul că Bucureștiul nu are nici acum un plan urbanistic general actualizat, dezvoltările imobiliare se întind din ce în ce mai mult în afara ariei administrative a primăriei Capitalei, înspre localitățile limitrofe, adesea fără o strategie pentru a gestiona consumurile ridicate de energie pentru a alimenta întregi cartiere noi de locuințe, cu facilitățile aferente. „Dacă nu ai planificare urbană, nu poți planifica nici energia. Fiecare cartier nou trebuie gândit cu infrastructura lui, grădinițe, canalizare, energie electrică și termică. Lucrurile astea țin de o structură integrată și în funcție de asta e nevoie de întregul sistemul de autorizații. În lipsa lui, fiecare face cum îl taie capul și calcă peste interesele altora.”
Pentru Otilia Nuțu, problema termoficării din România e mai degrabă una psihologică și de guvernanță decât una de bani. Fondurile există, dar lipsesc viziunea, coordonarea și curajul deciziei. Urmăriți mai jos interviul integral, care atinge și alte aspecte-cheie în discuția despre modul în care trebuie gândită strategia locală pentru Capitală și orașele mari pentru a eficientiza coerent și pe termen lung sistemele de termoficare:
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
