Prim-ministrul Ilie Bolojan a insistat, într-o conferință de presă din 2 septembrie, că e nevoie de reforma posturilor din administrația publică, care nu a fost inclusă în pachetul adoptat prin angajarea răspunderii în Parlament, din cauza lipsei de consens în coaliție.
Bolojan a criticat propunerile actuale de reducere a personalului și a pledat pentru o scădere a posturilor din administrația locală care să ducă la micșorarea numărului de joburi efectiv ocupate.
Ilie Bolojan a declarat că reducerea posturilor din administrația publică este obligatorie: „Acest pachet, însă, este complementar pachetului de fiscalitate, pentru că, fără adoptarea lui, practic nu ne valorificăm potențialul administrației publice locale, care este o coloană vertebrală a administrației românești, și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta în anii următori”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan a avertizat că lipsa controlului asupra cheltuielilor de personal riscă să consume resursele suplimentare colectate prin majorările de taxe și impozite deja adoptate, ducând la o revenire la situația actuală de deficit.
„Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare să se ducă pe aceste cheltuieli de personal”, a spus premierul.
Premierul atrage atenția că, în primele șase luni ale anului, cheltuielile cu administrația publică au crescut deja cu 10% față de anul precedent, deși bugetul prevedea o scădere de 5%.
„Pe primele șase luni ale acestui an, chiar dacă nu s-au făcut creșteri de personal, prin diferite anualizări, prin efecte ale administrației noastre, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele șase luni ale anului trecut”, a precizat Bolojan.
Multe primării nu își pot acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii, a afirmat premierul.
„În situațiile în care o primărie nu-și poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu există pentru cetățenii din respectiva localitate, ci există pentru angajații ei”, a subliniat premierul.
Problemele persistă, spune premierul, deoarece nu s-au desființat posturile vacante și efectele de anualizare generează costuri suplimentare de șapte miliarde de lei. Fără reformă, România riscă o reorganizare administrativă forțată, cu desființarea unor unități ineficiente, a mai spus premierul.
Ce ar însemna reducerile în administrația locală și rolul posturilor vacante
Premierul Ilie Bolojan a explicat că administrația este dimensionată pe un număr maxim de posturi raportat la populație, dar organigramele reale sunt adesea sub acest maxim, iar posturile efectiv ocupate reprezintă adevăratul indicator al reducerilor care ar urma să se facă
Premierul a spus că numărul maxim de posturi este de aproximativ 190.000, organigramele aprobă 164.000, iar posturile ocupate sunt de aproximativ 130.000. Posturile vacante (32% din maxim), afirmă Bolojan, au un rol „tehnic”, susținând structuri ierarhice și servind ca rezervă.
„Vacanțele, în tehnica administrației, au un rol pentru că susțin posturi de șef. Ca să ai o direcție, trebuie să ai un număr de oameni, de posturi, și deci acesta este un rol indirect și o rezervă de angajare în anumite situații”, a detaliat Bolojan.
Importanța numărului de posturi efectiv ocupate și ineficiența propunerii de reducere cu 25%
Bolojan a insistat că reducerile trebuie să vizeze posturile ocupate, nu doar maximul teoretic, deoarece numai așa s-ar obține economii reale.
„Dacă vrem să vorbim despre reduceri în administrație, înseamnă că trebuie să vorbim despre numărul de posturi care astăzi sunt efectiv ocupate în administrația din România. La asta trebuie să ne raportăm, pentru că asta, într-adevăr, înseamnă reducere”, a declarat premierul.
El a spus că nu este de acord cu propunerea Ministerului Dezvoltării de reducere cu 25% a numărului maxim de posturi, argumentând că aceasta nu afectează posturile ocupate și are efecte aproape nule asupra cheltuielilor.
„Când reduci cu 25% din numărul maxim, înseamnă că nu atingi niciun post ocupat (…). Atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că de fapt facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că vom face reduceri, a căror efecte sunt aproape nule”, a explicat Bolojan.
Ilie Bolojan a propus o analiză transparentă pentru cheltuielile administrației locale.
„Am propus să facem o analiză cât se poate de corectă și de cinstită asupra administrației locale din România”. Premierul a anunțat publicarea unor calcule detaliate pe județe și localități, inclusiv simulări de reduceri.
Ca exemplu, premierul a spus că o reducere efectivă de 5% a personalului ocupat ar însemna o scădere de cel puțin 30% a numărului maxim de posturi din administrație.
„Dacă vrem să avem o reducere de exemplu de 5% efectivă a personalului în administrația publică locală din România înseamnă, pe principiul pe care vi l-am arătat, că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim ca să avem un efect asupra posturilor ocupate”, a spus premierul.
Potrivit premierului Bolojan, o reducere de 30% din posturi ar însemna ca sub 1.000 din peste 3.200 de unități administrative să reducă personalul. Bolojan a mai adăugat că 30% dintre localități au personal supradimensionat.
Premierul a invocat experiența sa personală pentru a demonstra fezabilitatea reducerilor de personal din administrația publică. El a menționat că în județul Bihor, economiile din reduceri au fost redirecționate spre investiții și atragerea de fonduri europene.
Ilie Bolojan a extins discuția la administrația centrală, unde reducerea de personal este, de asemenea, necesară.
El a dat ca exemplu Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor, unde o reducere de 20% ar îmbunătăți performanța și ar reduce cheltuielile.
„Am făcut o analiză pe o primă autoritate, cea pentru protecția consumatorilor, și am constatat că, fără niciun fel de probleme, cu o reducere de 20% a posturilor, lucrurile pot funcționa cel puțin la fel de bine. Dar cu performanțe suplimentare și cu cheltuieli de personal mult diminuate”, a declarat premierul.
Consecințele lipsei reformei și apelul la asumare
Premierul a avertizat că fără reformă, cheltuielile publice vor absorbi creșterile de venituri la buget rezultate din celelalte măsuri.
„Dacă nu vom face acest lucru, este evident că e doar o problemă de timp până structura de cheltuieli structurale, nefiind afectată, nu va face decât să înghită creșterile de venituri pe care le realizăm prin o colectare mai bună, prin o creștere de TVA și așa mai departe și, din nou, vom ajunge într-o situație din care am plecat”, a spus Bolojan.
El a criticat direcționarea impozitelor suplimentare spre „găuri negre” din administrație, în loc de investiții.
„Mie personal, nu mi se pare normal să luăm impozite suplimentare pe proprietate de la fiecare locuință din România (…) care, în loc să meargă la cofinanțarea investițiilor, (…) să se ducă într-o gaură neagră care înseamnă cheltuieli inutile și nejustificate în administrație publică din România”.
Bolojan a amintit că pachetul de reducere a posturilor din administrație a fost agreat inițial de coaliție, inclusiv reduceri la nivel central și local.
„Nu este un lucru ușor, reducerea de personal și, în general, reducerea de cheltuieli, pentru că astea sunt cotate ca niște vești proaste. Dar trebuie să le facem și asta, pentru că altfel (…) riscăm să nu reușim să recuperăm aceste componente de deficit și să ducem România pe o traiectorie normală”, a mai declarat premierul.
Știre în curs de actualizare.
