Din septembrie, potrivit anunțului ministrului Sănătății,
Alexandru Rogobete, spitalele publice trebuie să afișeze pe site
numărul de pacienți internați, numărul locurilor disponibile și
alte date de bază. Măsura e prezentată ca un pas spre deschiderea sistemului către cetățeni, dar experții avertizează: fără un site unic, standardizat, inițiativa riscă să rămână o bifă birocratică.
Spitalele, obligate să publice pe site-ul lor o serie de indicatori pentru transparență FOTO Freepik
„Începând din
septembrie, spitalele vor fi obligate să publice pe site-ul lor o
serie de indicatori pentru transparență. Și anume numărul de
pacienți internați, gradul de ocupare a patului din luna
precedentă, procentul de execuție din contractul cu Casa Națională
de Asigurări de Sănătate și numărul de pacienți transferați în
alte spitale”, a spus ministrul sănătății, Alexandru
Rogobete, aflat într-o vizită de lucru la Deva.
Este, pe
hârtie, un pas important. Pacienții ar putea afla, teoretic, care
spitale sunt mai aglomerate și unde se fac cele mai multe
transferuri. Presa și ONG-urile ar primi un instrument de
monitorizare suplimentar.
Întrebarea este însă dacă
spitalele sunt pregătite, cu adevărat, să implementeze această
cerință.
Ideea, veche de peste 15
ani
Publicarea asumată a statisticilor nu e o
invenție a actualului mandat, a spus președintele Asociației
Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), Vasile Barbu, pentru Adevărul.
„Ideea de a
publica date statistice, privind activitatea fiecărei unități
medicale este mai veche, chiar din 2010, odată cu
înființarea Alianței pentru Sănătate în România, care
a fost ideea mea. Tot ideea mea a fost să publicăm pe site-urile
spitalelor date statistice legate de piața bugetară a spitalului,
costurile directe pentru fiecare pacient- media costurilor directe,
achizițiile publice, concursurile pentru ocuparea de posturilor,
multe alte date specifice legate de datele de contact pentru secțiile
spitalului”, a declarat Vasile Barbu, președintele ANPP.
De
fapt, România are un lung istoric de inițiative de transparență
în sănătate, dar majoritatea s-au blocat fie din lipsă de voință
politică, din lipsă de finanțare sau pe fondul problemelor tehnice
apărute.
Spitalele și problema site-urilor depășite
Tehnologia
poate reprezenta un mare obstacol, dacă vorbim de implementarea
datelor pe site-ul fiecărui spital, începând chiar de luna
viitoare. Președintele ANPP vine cu un avertisment clar:
„Nu este
posibil ca toate spitalele să facă acest lucru. Sunt spitale care
nici măcar nu mai plătesc mentenanță pe site. Luați câteva
spitale de provincie și întrebați-le când au achiziționat ultima
oară o mentenanță pentru site. Este posibil și ca unele spitale
să aibă mentenanța la zi. (…) Dar dacă ministrul vrea
transparentizarea activității, trebuie făcut totul, nu doar pe
bucățele. Se cheltuiesc o grămadă de bani, se pierde timp și nu
toate spitalele au posibilitatea”, a declarat Barbu, pentru
Adevărul.
Mai grav, multe spitale nu au pe site nici
măcar informații de bază, precum lista secțiilor sau numele
medicilor disponibili.
„Culmea, tocmai
spitalele cu probleme nu vor putea publica așa ceva”, a
punctat el.
Soluția: un site unic
Astfel,
el susține că ideea
centrală nu este să împarți
transparența pe sute de
site-uri locale,
ci să creezi un sistem unic, coerent, accesibil publicului.
În acest sens, Barbu dă exemplul situațiilor de de zi cu
zi, de care el însăși se lovește.
„Aproape zilnic
accesez până la 5 site-uri de spitale. Mi-e foarte greu să obțin
niște date de contact, de multe ori au și e-mail-uri depășite,
sau sunt de Yahoo, de Gmail ceea ce nu este corect. Dovedește faptul
că spitalele nu au datele securizate și orice hacker poate să
intre cu ușurință. Iată de ce este important să facem un site,
printr-un Ordin de Ministru să fie stabilită harta minimă a
site-ului, cu toate funcțiile. Ministerul Sănătății să facă o
reglementare, printr-o licitație centralizată, un tip de site
standard. Datele sunt aceleași, cerințele sunt aceleași. Până și
spitalele private pot achiziționa aceeastă licență”, a
declarat președintele ANPP.
Mai mult, liderul ANPP spune că și-a dorit, încă din urmă cu mai mulți ani, să
inițieze un proiect european în acest sens, dar nu a găsit linie
de finanțare nici până în ziua de astăzi.
„E vorba despre
un proiect cu finanțare europeană, prin care să realizăm acest
site. După ce va fi finalizat să fie făcut în parteneriat cu
Ministerul Sănătății, Asociația Spitalelor Publice”,
a adăugat Vasile Barbu.
Imposibilitatea
transferurilor de pacienți: simptom
al lipsei de comunicare
Un astfel de sistem ar putea
salva vieți. Mai ales cu cât problema se vede lipede și în
privința transferurilor dintre spitale. Acestea sunt problematice,
în special pe timpul nopții, uneori și pe timp de zi. Uneori,
imposibil de realizat. Printre cauzele principale se numără lipsa
de comunicare și lipsa datelor centralizate.
„Ar putea fi pusă
și o hartă medicală pe site-ul fiecărui spital. Astfel, fie zi,
fie noapte, pacientul să poată fi salvat prin transfer direct de la
domiciliu, să nu mai fie preluat de către o unitate medicală care
nu are competență pe caz. Sunt foarte multe aspecte legate de
comunicare: atât comunicarea între spital și pacient, spital și
medici, dar și spitalele între ele. Dacă discutați cu un spital
de provincie sau spital județean, care vrea să transfere la
București sau la Iași ori Cluj, cu un alt nivel de competență,
veți vedea că nu prea se poate. Vor spune că n-au paturi, nu pot
primi că sunt în concediu ș.a.m.d”, punctează liderul ANPP.
În
concluzie: „Acest sistem de transparentizare n-ar mai permite
unor medici sau șefi de secții să refuze pacienții”, a
adăugat el.
Vasile Barbu a
venit inclusiv cu un exemplu recent, de imeditată actualitate:
„Azi-dimineață
(luni, 25 august – n.r.) de la Giurgiu trebuia să fie transferat un pacient
către București. Toată lumea a căutat medicul respectiv, pe lângă
faptul că nu avea date de contact, număr de telefon, la spital
centrala îl punea în așteptare. Nu ar trebui permisă folosirea
rețelei de la secretariatul spitalului pentru așa ceva. Trebuiesc
făcute niște lanțuri de comunicare operative care să permită
accesul direct pentru luarea unor decizii în cazuri medicale de
urgență sau în care sunt necesare abordări precoce”, a
declarat președintele ANPP.
Un site unic, cu informații
standardizate, ar putea elimina aceste blocaje.
Cine
verifică datele?
La această
întrebare, președintele Asociației Naționale pentru Protecția
Pacienților a răspuns vehement: „Nu are cine.”
Prin
urmare, chiar dacă spitalele reușesc să publice datele, se ridică
totuși întrebarea veridicității lor. În viziunea lui Barbu, rolul de verificare ar trebui să revină instituțiilor care deja au atribuții de control: CNAS, Ministerul Sănătății și DSP, dar printr-un mecanism standardizat de audit clinic.
„Noi avem o
altă propunere, care a fost agreeată de CNAS, la o întâlnire de
acum o lună, am propus să se reglementeze auditul clinic. Acesta
permite fie Casei Naționale, fie Ministerului, fie DSP-ului sau
instanțelor de judecată, controlul actului medical”, a
declarat Barbu.
El a dat și un
exemplu concret: în cazul unei operații banale, precum cea de
apendicită, spitalele raportează uneori costuri nejustificat de
mari, iar banii de la Casa de Asigurări se termină rapid. Problema
nu este lipsa fondurilor, ci faptul că nimeni nu verifică dacă
serviciile medicale raportate corespund realității.
„De-asta se
epuizează bugetul Caselor Naționale de Sănătate în primele șase
luni de zile sau chiar mai puțin. Fiecare cheltuiește cât vrea.
Nimeni nu mai spune: cât ai nevoie pentru o operație de apendicită?
Eu nu zic să facem costul standard, din contră, facem costuri
reale, dar să existe o marjă de cheltuieli. Nu poți să cheltui
100.000 de lei doar pentru operația de apendicită”, conchide
Barbu.
Astfel,
obligația ca spitalele să publice date începând cu 1 septembrie
poate fi privită ca un pas înainte, dar fără infrastructură
digitală măsura riscă să rămână doar pe hârtie.
